Nu este o gluma! Si nici o amenintare! In aceste zile, omenirea se odihneste pe acelasi butoi cu pulbere pe care se gasea si in 1939! Asemanarile dintre cele doua momente istorice sunt incredibile, doar actorii sunt usor schimbati…
La destramarea Uniunii Sovietice, Ucraina a mostenit al treilea arsenal nuclear ca marime din lume, la acea data. Acest fapt i-a determinat pe liderii puterilor occidentale sa negocieze un acord cu autoritatile ucrainene ale timpului. Pe scurt, in schimbul unui ajutor financiar substantial, ucrainienii au fost de acord sa cedeze Rusiei arsenalul lor nuclear. Mai mult, SUA, Marea Britanie si Rusia au garantat independenta Ucrainei, ceea ce inseamna ca, daca Rusia ar interveni militar in aceasta tara, cele doua puteri occidentale se vor vedea nevoite sa-i declare razboi lui Putin. Problema cea mare este ca Putin, la fel ca si Hitler in 1939, nu pare sa puna mare pret pe vorbele occidentalilor.
Situatia de fata este socant de asemanatoare cu cea din toamna lui 1939. Atunci, Marea Britanie era garant al independetei Poloniei. Invazia trupelor naziste i-a obligat practic pe englezi sa declare razboi Germaniei, declansand in mod oficial cel de-al doilea razboi mondial.
La un deceniu de la Marele crah financiar, lumea civilizata inca incerca sa revina din recesiune. Hitler propovaduia deja de mai bine de 5 ani celebra teorie a spatiului vital (Lebensraum). Teza principala a acesteia era ca popoarele, pentru a se dezvolta, au nevoie de un spatiu vital si ca intreaga istorie a omenirii este o lupta a statelor si națiunilor pentru a cuceri sau mentine spațiul de care au nevoie (Wikipedia). Hitler anexase anterior Bazinul Saar – sursa extrem de importanta de carbune (combustibilul cel mai important in acea perioada), Austria si Sileza, considerandu-le teritorii istorice gemane, rupte pe nedrept din patria mama.
La fel ca in 1939, ne aflam in prezent intr-o perioada de revenire dupa criza financiara din 2007-2008 (deci avem cam tot un deceniu de la acel moment). Putin nu se sfieste sa declare ca este un nostalgic al U.R.S.S. si ca isi doreste sa refaca imperiul sovietic, atat ca teritoriu, cat si ca putere mondiala. De altfel, presedintele rus nu s-a sfiit sa catalogheze destramarea Uniunii Sovietice ca pe un act de tradare nationala. Atitudinea aceasta l-a si adus de altfel la putere, intr-o tara in care nostalgicii comunisti sunt foarte numerosi si activi. Acelasi lucru l-a facut si Hitler in 1933, mizand pe nationalismul germanilor, care se simteau frustrati de Tratatul de la Versailles din 1919, cand Germania a fost considerata principalul vinovat al primului razboi mondial si i s-au impus despagubiri de razboi uriase. Tratatul de la Versailles a devenit pentru ei Dictatul de la Versailles…
La fel ca la sfarsitul anilor ’30, economia mondiala se gaseste in acest moment in impas. Iar singura modalitate prin care impasul a fost inlaturat vreodata cu succes a fost un razboi de proportii… Ca si in 1939, beligerantii ar fi in mare parte aceeasi: SUA, Marea Britanie, Germania si Rusia, carora li se adauga China. Desigur, puterile europene vor lupta sub egida UE, iar aliatii se vor unii sub umbrela NATO! Logica spune ca i-am avea pe rusi, de o parte, si pe SUA si UE, de partea cealalta. Desi nu sunt implicate momentan in conflict, Statele Unite nu vor avea nici un motiv sa stea deoparte. Ba chiar ar fi doua de partea implicarii: reconfirmarea SUA ca prima putere mondiala si deci a statutului ei de arbitru si judecator global si nevoia urgenta a unui mijloc de a reporni motoarele si a readuce bunastarea in casele americanilor.
China este singurul participant la acest potential conflict care s-ar gasi in punctul in care ar trebui sa aleaga una dintre parti. Chinezii sunt deja a doua putere mondiala si tintesc catre detronarea Statelor Unite de pe prima treapta. China este un colos din toate punctele de vedere: economic, teritorial si uman. Este greu de crezut ca s-ar alatura de la inceput conflictului, dar la fel de greu de crezut este ca, intr-un final, nu o vor face. China va fi impartita intre afilierea ideologica la Rusia si relatia economica cu puterile occidentale.
China nu are nici un interes sa atace UE sau SUA. Pe produsele tuturor companiilor mari scrie Made in China! Mai putin pe ale celor rusesti. Aceasta tara creste nu datorita exporturilor ci datorita mainii ieftine de munca. Care, incepe sa nu mai fie asa de ieftina… Aceasta atrage investitii straine, iar produsele finite revin din China catre pietele civilizate. In plus, chinezii au deja o mare problema: nu au suficienta mancare cat sa hraneasca peste 1 miliard de oameni. Si ar putea sa o gaseasca la o aruncatura de bat de ei, in granarul rusesc.
In acest caz, s-ar putea ca ideologia sa nu mai conteze. In fond, nici liderii chinezi nu mai sunt atat de comunisti cum erau odata. Ei au transformat tara intr-o masina de facut bani, devenind un partener serios al Occidentului decadent. Probabilitatea ca Rusia si China sa devina aliati este infima. China are sanse mult mai mari sa atinga suprematia mondiala luptand cu armele occidentului (economic), in timp ce singura solutie a Rusiei este forta. Rusia nu va vedea niciodata cu ochi buni o China puternica, la fel cum China stie foarte bine ca rusii sunt aliatii cei mai lipsiti de scrupule. In concluzie, este mult mai probabil sa-i vedem pe chinezi in tabara NATO.
Romania nu are cum sa evite implicarea intr-un astfel de conflict. Suntem parte din NATO, iar asta ne obliga sa ne implicam. Atat cu trupe, daca ni se cere sa megem in teatrele de operatiuni, cat si logistic, punand la dispozitie resursele necesare trupelor Aliantei Nord-Atlantice. In plus, facem parte din Uniunea Europeana, ceea ce ne obliga dublu. Iar in al treilea rand, razboiul s-ar purta chiar la granita noastra si, in cazul in care Marele urs porneste ofensiva, vom fi prima tara, alaturi de Moldova, care va fi maturata de trupele rusesti…
Incepand din 2018, realizator si speaker in cadrul Cursului “Investeste la Bursa de Valori Bucuresti”.
Realizator si speaker in cadrul evenimentelor "The Power Table - Cum arata rezultatele financiare și cum investim", si "Earnings Report - Cum arata rezultatele financiare pe pietele externe".
- Listarea Hidroelectrica la Bursă – Vânzare de acțiuni de peste 8,8 miliarde lei – Care este intervalul de pret pe actiune? - 23/06/2023
- The Power Table – interviu cu Alexandru Stânean – CEO Teraplast SA - 30/05/2023
- The Power Table – Interviu cu Stefan Musgociu – Bursa de Valori Bucuresti - 25/05/2023
Cel de al treile război mondial a început cam de 25 de ani. Este vorba de un război preponderent economic. Ceea ce se întâmplă în aceste zile în Ucraina nu este decât o bătălie din acest război.
Nu am opinii dar imi place sa fiu tinut la curent. Ma deranjeaza ca acest conflict este la granita noastra si nu stiu daca noi avem oricum puterea militara de a lua parte. Sper sa nu ia amploare si sa evitam orice lupta. Dealungul timpului am fost o granita puternica. Acum am putea sa facem cucerirea romaneasca care oricum are loc pe plan social o realitate si pe plan militar, gand care nu vreau sa spun ca ma sperie deorece de ce ne temem asta se intampla. Cu o ochii pe presa vom afla mai multe. Oricum multumesc de informatie deorece eu dormeam la orele de istorie si la mai multe.
Multa bafta.
Sa speram ca nu va lua amploare. Altfel, riscam sa fim si noi calcati in picioare. Nu stiu la ce cuceriri romanesti pe plan social te referi. Dupa parerea mea Romania va avea intotdeauna potential dar imi este greu sa cred ca va beneficia prea curand de sprijin in acest sens din partea politicienilor sau a celor din Top 300 Forbes. Daca vrei sa afli ce se intampla, in presa romaneasca nu vei gasi prea multe. Majoritatea publicatiilor nu sunt capabile decat sa ofere abordari banale sau sa reproduca ce a spus unul sau altul. Vrei sa intelegi despre ce este vorba in propozitie? Indreapta-te catre CNN sau Reuters…
In opinia mea suntem departe de un conflict armat european, sa nu mai vorbesc de unul mondial. Intreadevar exista similtitundini cu 1939, dar structura actorilor este diferita, mizele liderilor altele. De altfel si decizia confruntarii apartin unor decidenti diversificati. Va amintesc ca omenirea sa gasit realmente aproape de declansarea unui razboi mondial distrugator in criza canalului Suez, Berlinului, rachetele Cuba, in conditiile unor blocuri militare si politice omogene, clare si ratiunea a triumfat. Uitam ca Rusia nu mai este si nu poate deveni URSS, cum de altfel nici SUA, cu exceptia fortelor armate si a PREGATIRI ACESTORA pentru conflicte regionale, nu mai este ce a fost. Cu certitundine instabilitatea, conflicte spontane si/sau provocate vor fi in Ucraina o relativ indelungata perioada cu inflamari mai mari sau mici.
Privitor la zona in care activati, cu adevarat este si va fi greu. Intuiesc ca perdanti vor fi jucatori mici si medii, hipersensibili la informatile, voluntare sau nu, contradictori, derutante si/sau de manipulare. Deci reiterez ca mecanismul bursier in o masura apreciabila este tributar psihologicului si castigatori vor fi cei mari care vor deveni si mai mari.
Cu consideratie si multa simpatie,
cornel.
In mod normal, conflictul nu ar trebui sa escaladeze. De acord, armata americana este superioara Armatei Rosii. Din pacate, nu avem aici o discutie despre capacitati militare ci despre potentiale nucleare. In aceasta situatie, matematica nu functioneaza decat pana la un punct, pentru ca 10 sau 50 de bombe inseamna acelasi lucru.
Problema nu se pune vizavi de puterea ci de starea de sanatate a Marelui Urs. Sunt suficient de multi politicieni in Rusia care ar apasa pe tragaci fara sa ezite. Sa nu uitam ca Putin a afirmat astazi ca intentiile rusesti legate de Ucraina nu se vor schimba indiferent de reactiile occidentului. Rusia joaca tare si, dupa parerea mea, incearca sa forteze nota pentru a vedea cam unde se afla capatul rabdarii marilor puteri. Personal, sper inca in existenta ratiunii la politicienii rusi. Dar nu pot sa nu iau in considerare faptul ca ultima suta de ani ne-a demonstrat ca acestora le pasa rareori de bunastarea globala. Dar, dupa cum spune Sting, „I hope those russians love their children too”…