S-a discutat mult, de mai bine de un an, despre Inteligența Artificială. S-a ajuns în stadiul în care putem spune că mai toată lumea știe, în mare, „cu ce se mănâncă” acest nou sistem de gândire al procesoarelor. Asta, la nivel de mase. Iată un update cu prezentarea câtorva dintre noutățile din domeniu.
Actorii implicați sunt împărțiți, în mare, în două categorii: dezvoltatorii de software pentru AI și cei de hardware. Din prima categorie putem enunța companii precum Google, Microsoft, Apple, DeepSeek, Amazon iar din cea de-a doua avem NVidia, Qualcomm și, din nou Apple.
Începem cu zona de software: în afară de aproape tsunami-ul provocat, acum câteva săptămâni, de DeepSeek, acea companie din China care a promis că revoluționează industria printr-o eficiență sensibil mai mare, una din temele majore din piață a fost sentimentul de frustrare a lui Elon Musk, cel care a și inițiat câteva acțiuni împotriva lui Sam Altman, ex-CEO al OpenAI, adică entitatea care a fondat ChatGPT.
OpenAI a respins, oficial, acum câteva zile, inițiativa lui Elon Musk de a cumpăra fondatorul entității de inteligență artificială contra sumei de 97,4 miliarde de dolari, însă board-ul a analizat propunerea și a stabilit că oferta lui Musk nu este, de fapt, o ofertă: „Propunerea, chiar și așa cum a fost prezentată prima dată, nu este în interesul misiunii OpenAI și este respinsă în unanimitate” a fost mesajul trimis către Marc Toberoff, avocatul care îl reprezintă pe Elon Musk. În plus, Președintele OpenAI, Bret Taylor, a declarat mass-media că entitatea „nu este de vânzare”.
Conform CNBC, în privința disputei menționate, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a scris: „Nu, mulțumesc, dar vom cumpăra Twitter pentru 9,74 miliarde de dolari dacă doriți”, ca răspuns la oferta lui Musk, cel care este proprietarul X, fostă Twitter. Ideea, aici, este că cei doi, deși au fost co-fondatori ai OpenAI, de la lansarea ei ca pionier al AI generativă prin instrumentul său ChatGPT, au devenit adversari din motive conceptuale: dacă primul vede OpenAI ca devenind o companie care să genereze profit, celălalt, Musk adică, o vede ca rămânând în zona de laborator non-profit de AI.
Pentru Tesla acest „război” nu are cum să însemne prea mult din punctul de vedere al rezultatelor financiare, însă pentru Microsoft situația ar putea deveni diferită: compania din Redmond, SUA, a investit miliarde de dolari în OpenAI și, în același timp, SoftBank este aproape de a finaliza o investiție de 40 de miliarde de dolari în OpenAI, împingând astfel evaluarea companiei la 260 de miliarde de dolari, tot conform CNBC.
Din acest punct de vedere, vă propun să ne uităm la performanța acțiunilor Microsoft din perioada recentă, dar ținând cont și de faptul că, în afara de participația la OpenAI, compania din Redmond are în portofoliu și propriul produs, Copilot, care este inclus în suita Office și că cea mai mare parte a veniturilor sale provine din zona de servicii adiacente în raport cu Windows, cum ar fi Azure, OneDrive și Office. Cu alte cuvinte: Microsoft este all-in în zona de software.
(cotația Microsoft în 2025, grafic zilnic. Sursa: cnbc.com)
Aspectul relevant din graficul de mai sus este acela că, în urma picajului din prima zi de tranzacționare de după anunțul apariției DeepSeek și că, deși întreaga piață de tehnologie (a se citi zona de indici Nasdaq) s-a redresat între timp, cotația Microsoft nu. Motiv pentru care vă propun să ne uităm puțin și la evoluția pe termen mai lung, precum cea din graficul următor:
(cotația Microsoft 2020-2025, grafic zilnic. Sursa: cnbc.com)
Ne apare limpede faptul că, dacă este să facem abstracție de impulsul pozitiv din iulie 2024, străpungerea în sus a respectivului canal de tranzacționare laterală a eșuat, în repetate rânduri, ultimul odată cu anunțul lansării DeepSeek, la final de ianuarie 2025. Zona de preț de 405-408 de dolari pe acțiune pare să reprezinte un suport pe termen scurt (făcând parte din acel canal orizontal de tranzacționare), următorul potențial suport, pe termen lung, de această dată, putând apărea în dreptul cotației de 350 de dolari pe acțiune, adică fostul nivel de rezistență apărut în perioada începutului de an 2022 și jumătatea lui 2023.
Până acum am mers pe povestea conflictului dintre Elon Musk (proprietar al X, ex-Twitter) și OpenAI, cu implicații în zona de software a industriei de Inteligență Artificială. „Ne-am putea uita puțin și în zona producătorilor de hardware?” simt deja presiunea întrebărilor cu trimitere către NVidia… E, nu o să se întâmple așa, o să las evocarea NVidia pentru perioada publicării rezultatelor financiare, adică spre finalul acestei luni.
Însă, în același context, vă supun atenției o zonă, cumva, și mai interesantă din ambele puncte de vedere, atât software cât și hardware: Apple. Cu alte cuvinte, Apple Intelligence.
Cu ce se deosebește Apple de restul competitorilor din piața de AI? Simplu: ținta lor este să integreze cât mai mult cu putință în producția proprie, atât zona de dezvoltare software, cât și cea de hardware. Cum anume? Simplu: Apple Intelligence înseamnă conlucrarea dintre software-ul scris de Apple (desigur, cu menționarea colaborării cu ChatGPT pe parte de integrare în sistemele de operare iOS și MacOS) cu partea de hardware, deservită de noua serie de procesoare, prezente atât în gama iPhone, cât și în cea de laptop-uri samd (A16, spre exemplu, respectiv M4, ambele sub egida Apple Silicon, pe tehnologie ARM).
E, ce a rezultat de aici? Haideți să ne uităm puțin pe un grafic:
(cotația Apple în 2025, grafic zilnic. Sursa: cnbc.com)
Din graficul de mai sus se poate lesne observa faptul că, exact în perioada anunțului de lansare a DeepSeek, cotația Apple s-a comportat într-un mod complet diferit față de cea a Microsoft. Desigur, au contat și alte aspecte, dar faptul că, spre deosebire de Microsoft, care nu este implicată deloc în zona de hardware, faptul că Apple a început să integreze ambele zone, i-a fost în avantaj. Cu alte cuvinte: Apple nu are „toate ouăle în același coș”.
Acum, la final, ceea ce mă interesează cel mai mult să vă transmit este ideea că, orice ar fi, cel mai important aspect cu privire la bunăstarea portofoliului dvs. este să fiți informați corect despre ceea ce se întâmplă în piețe, atât din punctul de vedere al oricărui gen de analiză (fie ea tehnică, fundamentală, micro sau macroeconomică), cât și din cele ce țin de managementul de risc și/sau de portofoliu și, nu în ultimul rând, al știrilor ce apar, atât pe parte financiară cât și pe parte geopolitică.
