Evoluțiile recente ale cotației au dus la o serie întreagă de discuții în rândurile participanților la piață, pornind de la „care sunt argumentele creșterii până la noi maxime istorice?” și mergând până la „Ok… și, acum, ce facem?”
Într-adevăr, prețul unei uncii de aur a crescut semnificativ în acest an, de la puțin peste 2.000 de dolari până la aproape 2.700 de dolari, deci cu aproximativ 30%. Mult, foarte mult, mai ales în condițiile în care zona ce ține de riscuri geopolitice nu s-a inflamat atât de mult încât să justifice o astfel de mișcare și nici nu am avut parte de o scădere importantă a dolarului american.
(graficul cotației Futures a unciei de aur; sursa: cnbc.com)
Și, atunci, de unde să fi provenit creșterea? Nu este nimic complicat dacă ținem cont de faptul că, în afară de factorii mai sus menționați, mai este unul care, uneori, are darul să schimbe tendințele: intrarea băncilor centrale în piață. Și, da, conform raportului Central Bank Gold Statistics aferent lunii octombrie 2024, băncile centrale au fost net cumpărătoare de aur în 2024, cu cele din Turcia, India și Polonia ocupând podiumul. Banca Centrală a Turciei a fost pe primul loc, adăugând 17 tone de aur la rezervele sale, urmată de India și Polonia cu 14, respectiv 8 tone.
(graficul CFD al unciei de aur; sursa: tradingeconomics.com)
După cum lesne se poate observa din graficul de mai sus, cotația Gold (a aurului) a fost, în perioada recentă, afectată de un profit-taking înainte de o foarte importantă ședință a Federal Reserve, cea din 18 decembrie. Sunt, știm, câteva lucruri aproape certe în privința deciziilor pe care oficialii FED le vor lua: vor scădea, cu 0,25%, dobânda de referință pentru dolar, însă atenția tuturor participanților la piață se va îndrepta către proiecțiile FED cu privire la întreg anul 2025, în special cele referitoare la dinamica PIB-ului, a inflației și, deloc în ultimul rând, a traiectoriei presupuse a nivelului dobânzii la dolar.
Va fi în stare cotația să își revină la trendul de creștere cu care ne-a obișnuit? Nu se poate spune acum. Dacă este să luăm în calcul doar datele macro, pesemne că nu ar putea fi justificată o astfel de mișcare. Cum în privința riscurilor geopolitice și în cea a deciziilor de achiziție a băncilor centrale dificultatea de a estima devine și mai mare, rezultă că, cel puțin pentru moment, nu avem suficiente date pentru o analiză pertinentă.
Revenind la întrebările din titlu: se prea poate ca aurul, strict ca activ de refugiu, să își continue tendința de a nu (mai) fi de interes pentru marii investitori. Ca instrument de tranzacționare, desigur, da, dar cu un amendament: ar putea deveni un activ pentru evoluția căruia, contrar cutumelor, să conteze din ce în ce mai mult zona de analiză tehnică, nu restul de aspecte fundamentale sau geopolitice. Cumva, un paradox.
––––––
(P) În sprijinul investitorilor, XTB a publicat un ebook pentru piața aurului. Descarcă Ebook-ul și descoperă:
- Cum a evoluat prețul aurului în ultimii ani
- Cum influențează ratele de dobândă prețul aurului
- Care sunt sursele cererii și ofertei pentru aur
- Care sunt perspectivele pentru evoluția viitoare a aurului
- Perspectivele economice și de piață la nivel global – La ce să fim atenți în săptămâna 11 – 17 mai 2026 - 09/05/2026
- Perspectivele economice și de piață la nivel global – La ce să fim atenți în săptămâna 04 – 10 mai 2026 - 03/05/2026
- Perspectivele economice și de piață la nivel global – La ce să fim atenți în săptămâna 27 aprilie– 03 mai 2026 - 25/04/2026