Radu Ciofu, gazda The Power Table, a avut un interviu cu domnul Alexandru Stanean, CEO Teraplast SA.
Cum se simte la Teraplast faptul ca au crescut dobanzile, nu se mai construieste si oamenii nu mai cumpara materiale de constructii la fel de mult ca inainte? Si cum a fost primul trimestru la modul general?
Alexandru Stânean: Discutam despre segmente diferite ale pietei de constructii. Avem si noi unele produse care se adreseaza pietei rezidentiale la care vedem o usoara contractie a cererii, dar, acestea reprezinta o minoritate in portofoliul nostru de produse. Grosul produselor sunt cele care se adreseaza segmentului de infrastructura, insa, nici acolo lucrurile nu merg in momentul de fata pe masura sumelor vehiculate de diversele ministere pe la televizor, pe programe europene sau cu finantare bugetara.
Dar asteptarea noastra, inclusiv in momentul in care am construit bugetul, a fost ca aceste programe de infrastructura sa inceapa, iar din a doua jumatate a anului sa ajunga in faza de executie. Deocamdata este o contractie pe care noi am prevazut-o.
Este clar ca trecem printr-un moment in care cererea este mai mica decat am fost obisnuiti incepand cu 2019. Insa, cred ca atat din zona publica, cat si din consumul privat lucrurile se vor imbunatati in a doua jumatate a anului. Ar fi pacat sa pierdem fonduri europene de miliarde pentru ca nu reusim sa executam proiectele aprobate, ar fi pacat sa vedem o contractie pe toate segmentele de piata.
Cum arata rezultatele din primul trimestru, la Teraplast?
Din perspectiva rezultatelor financiare pe primul trimestru, avem, o contractie de 14% a cifrei de afaceri fata de aceeasi perioada a anului precedent, la 147 de milioane de lei si o EBITDA de 9 milioane de lei in contractie cu 42%.
Pe de alta parte vedem ca aceste evolutii sunt neomogene: partea de instalatii s-a contractat cu doar 10%, partea de usi, ferestre si ambalaje chiar a crescut ca si volume. Cea mai afectata este cea de granule, inclusiv componenta de produse reciclate aferente granulelor care s-a contractat cu 42% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Evolutiile mixte intaresc ideea ca piata este intr-un punct de inflexiune. Vom vedea din a doua jumatate a anului daca intr-adevar banii pe infrastructura ca se vor duce si in zona de apa canal, nu doar in zona de autostrazi unde sunt contracte semnate si lucrari in execute, astfel incat, ceea ce am bugetat pe tot anul acesta sa se intample.
Anul acesta avem un buget de 848 milioane de lei, in crestere cu aproape de 20% si o EBITDA de 75 de milioane de lei consolidata pe grup, in crestere cu peste 40%. Asteptam a doua jumatate a anului sa vedem ca aceste cifre se pot materializa.
In cazul in care nu se realizeaza absorbtia de fonduri europene si noi lucrari masive de infrastructura, scaderea de -14% pe cifra de afaceri s-ar extinde la nivelul intregului an?
Nu neaparat, pentru ca avem un efect de baza al acestui rezultat pe primul trimestru. Primul trimestru al anului trecut a fost exceptional de bun. A inceput bine ianuarie, februarie si apoi, oarecum paradoxal (pe fondul panicii generate de inceperea conflictului din Ucraina) luna martie a fost anul trecut cea mai buna din an, lucru care este contraintuitiv pe sezonalitatea domeniului nostru. Foarte multa lume a cumparat ca sa stocheze si efectul acesta de baza se reflecta in contractia de 14%. Chiar si presupunand ca nu vom asista la accesarea de fonduri europene sau a lucrarilor pe Anghel Saligni, pe total an contractia ar trebui sa fie semnificativ mai mica de 14%.
Aveti in plan pentru anul acesta si dezvoltarea de noi linii de business?
Nu le-as spune noi linii de business. Ne completam gama de produse pe zona de ambalaje cu folia stretch, un produs care se importa foarte mult in Romania. Peste 60% din consumul de folie stretch este importat. Ne aducem si noi contributia la echilibrarea balantei comerciale. Este un produs de volum in care ne punem mare incredere si am cumparat cea mai recenta tehnologie atat din perspectiva automatizarii, cat si pentru a fi pregatiti sa oferim inclusiv solutii biodegradabile in momentul in care vor fi disponibile in piata. Aceasta este principala completare de gama si principala investitie in acest an. Este o investitie care a fost bugetata la 12 milioane de euro din care, aproximativ jumate, este cofinantata cu ajutor de stat.
Estimam ca, incepand cu trimestrul 4, sa livram produse de la noua fabrica.
Inflatia a fost destul de mare si va ramane destul de mare anul acesta. Este un factor major in evolutia companiei?
Bineinteles ca am fost afectati de inflatie. Daca ne uitam exclusiv la ce s-a intamplat cu materiile noastre prime, noi discutam de o inflatie de 30% in domeniu nostru, care este semnificativ peste inflatia medie publicata de Institutul de Statistica. Lucru acesta ne-a impactat marjele pe parcursul anului trecut. Estimarea noastra pe anul acesta este sa asistam chiar la o usoara deflatie, adica sa avem preturi mai mici decat le-am avut anul trecut pe medie tot anul. Lucru acesta, speram, ca va contribui la o reconstruire a marjelor noastre istorice normale.
Pe de alta parte, in mod evident, suntem impactati de cresterea dobanzilor. Faptul ca noi pornim cu o pozitie de credite in urma investitiilor pe care le-am derulat si dobanzile au crescut, acest lucru se reflecta in contul de profit si pierderi. Avem o crestere globala a costurilor cu amortizarea investitiilor noi si cu dobanzile de peste 8 milioane de lei pe anul trecut (efect colateral al inflatiei si al investitiilor facute).
Puteti sa ne dati ceva detalii referitor la dobanda media la care sunt creditele acestea?
Capitalul de lucru si o parte din creditele de investitii sunt luate cu dobanzi variabile, iar aproximativ 40% din creditele de investitii sunt luate cu dobanzi fixe la care nu avem impact. La dobanzile variabile marjele sunt confidentiale in contractele noastre de creditare, dar sunt semnificativ sub media pietei, lucru care ne protejeaza intr-o oarecare masura. Dar, oricum, avem baza EURIBOR sau ROBOR care au crescut, deci suntem impactati.
Am vazut ca sunt stocuri destul de mari. Viteza de rotatie a stocurilor a crescut, a scazut, e relativ constanta in perioada aceasta?
Intregul capital de lucru este constant ca si evolutie in procent din cifra de afaceri. Valoarea stocurilor a crescut in special datorita efectului cresterii preturilor materiilor prime, nu neaparat ca si o crestere a cantitatilor pe care le stocam. La finalul primului trimestru avem un capital circulant net de 28% din cifra de afaceri si avem stocuri totale de 145 milioane de lei. Daca luam in considerare o cifra de afaceri undeva la 60 de milioane de lei, vedem ca avem stocuri atat materii prime, cat si produse finite de 2.5 luni – nivel pe care l-as numi excesiv. Evident, imbunatatirea nivelurilor capitalului de lucru pe toate componentele este o preocupare a noastra si un efort constant pe care il facem. Insa nivelul stocurilor de la finalul primului trimestru are in vedere inclusiv faptul ca urmeaza sezonul, motiv pentru care sunt mai mari decat stocurile cu care am programat sa terminam finalul de an.
Daca ne uitam la preturile materiilor prime de pe pietele internationale am vazut ca au inceput sa scada. Preconizati ca in perioada urmatoare pretul materiei prime va fi in scadere? Aveti semnale in directia aceasta?
Da, avem indicatii ca vom asista pentru pietele noastre la un fenomen de deflatie si ca preturile chiar vor fi sub nivelurile de anul trecut. Asta este estimarea noastra.
La modul general, va mentineti estimarile pentru tot anul 2023?
Pornind de la modul in care ne-am construit bugetul si la ceea ce vedem pana cum, testul va fi a doua jumatate a anului. Noi ne-am bazat pe a doua jumatate a anului cand am programat cresterile bugetate. Deocamdata, daca ne uitam la ceea ce se intampla in Sistemul Electronic de Achizitii Publice, vedem ca se atribuie mult mai multe lucrari decat s-au atribuit anul trecut, ceea ce ne face optimisti ca vor exista si alocari bugetare pentru ele si vor incepe lucrarile de constructii si respectiv achizitiile de teava, fitinguri, camine de la noi. Prin urmare, ne mentinem estimarile facute la buget, urmand ca pe parcursul anului sa vedem cum se mai schimba lucrurile. Singurul lucru pe care il vad cu adevarat ingrijorator este deficitul bugetar care se vehiculeaza in presa. Intr-adevar, guvernul a facut in reperate randuri afirmatii ca nu se vor taia bani de la investitii, insa deficitul trebuie acoperit si acesta este un lucru care ne ingrijoreaza.
O completare de final?
Cred ca suntem intr-un punct foarte important in evolutia pietei. Suntem la finalul perioadei in care putem sa accesam fondurile europene. Cred ca ar trebui sa fie o prioritate tocmai pentru a preveni contractia economica care incepe sa se vehiculeze ca investiile sa se deruleze la ritm maxim, nu numai pe partea de autostrazi, ci si pe partea de apa-canal, care ne impacteaza mult mai mult. Pentru ca daca nu, pierdem fondurile si ar fi pacat. Nu cred ca Romania isi permite sa piarda 1 milion de euro pentru ca nu face niste lucrari de apa-canal. As prefera sa se vada miliardul acesta in PIB-ul Romaniei. Ne-ar fi mai bine tuturor.
Incepand din 2018, realizator si speaker in cadrul Cursului “Investeste la Bursa de Valori Bucuresti”.
Realizator si speaker in cadrul evenimentelor "The Power Table - Cum arata rezultatele financiare și cum investim", si "Earnings Report - Cum arata rezultatele financiare pe pietele externe".
- Listarea Hidroelectrica la Bursă – Vânzare de acțiuni de peste 8,8 miliarde lei – Care este intervalul de pret pe actiune? - 23/06/2023
- The Power Table – interviu cu Alexandru Stânean – CEO Teraplast SA - 30/05/2023
- The Power Table – Interviu cu Stefan Musgociu – Bursa de Valori Bucuresti - 25/05/2023